marți, 20 ianuarie 2009

.

Ploua.. Cerul isi aduna nori si ploua. Picaturi de apa cad din cer..Intunericul cuprinde sufletul,il urmareste, il chinuie, se zbate, se lupta, plange. Ploua.O ciocolata topita sub soarele cald isi revarsa zaharuri in desertul arid al sufletului. Rosu aprins al amurgului de vara la malul mari se transforma in potop. Si ploua. Si totusi viseaza sub nori la curcubeul de dupa furtuna .O vara ...dune de nisip spulberate de o aripa de inger. Mi-e frig. Ma privesc intr-un ochi de apa murdar si plin de indiferenta. Nu imi mai descifrez ochii, par mai intunecati ca alta data. Si ploua cercuri, cercuri...Vad in fata ochilor alegoria vietii si a mortii. O piesa de teatru , un numar de circ la care nimeni nu rade.Dar noi vorbeam de ploaie...
Nu va intereseaza...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu